“U’ patri mio”

libroU’ PATRI MIO
U’ patri mio, turnava da
campagna, ca’ giacca di villutu vecchia e stritta, nu’ cori randi
quantu a na’ capanna e i ciraseji novi ‘nta barritta. Patri:’Nc’è cu’
dici, cori i straci, ma chistu o patri mio no’ causcia, ca’ quandu
‘ncuna cosa ‘nci circavi lu’ latti di li’ pecuri u spandia.
Vuci chi na’ sintivi si parrava, occhi chi na’ vidivi si ciangia, a
notti ca’ lanterna vigilava, ma iju a guerra mancu a canuscia.
Nu’ jornu, tuttu quantu ‘nciarrubbaru; ramingu caminava pi’ la via
jendua finiri ‘nta na’ fera poi, ca’ i undi cuminciari na’ sapia.
Pietusu, scunsulatu dispiaciutu: Mo’ chi ‘nci dicu a casa e figgji
mia? Cusì pinsandu, no’ s’avia accurgiutu, ca’ a mandra, tuttu
‘ntorno-‘ntornu avia.
Annunziata Mazzeo

Author: jblasaonde

Lascia un commento